duminică, 24 februarie 2008
Ciudat
A treia tampenie facuta pe ziua de azi a fost sa ma gandesc la total altceva, cred ca ajunsesem sa visez cu ochii deschisi, si cand m-am trezit ajunsesem deja la 155 la ora. Un nou record pentru mine. Bine ca nu era nici un politist prin preajma.
marți, 19 februarie 2008
vineri, 15 februarie 2008
joi, 14 februarie 2008
Vreau sa fiu prost
Imi doresc uneori sa fiu prost. Da, am scris bine, imi doresc sa fiu prost. De ce? Pai de ce sa nu stau si sa ascult manele la maxim, la un casetefon care caraie ca dracu' si de la care nu intelegi aproape nimic, dar totusi sa fiu fericit, si sa ma doara in pula ca imi deranjez vecinii. De ce sa nu stau plecat toata ziua, sa ma duc in "cluburi", bineinteles cele din jurul bucurestiului, unde se asculta "muzica marfa, nu d-aia de tarani" in loc sa ma intereseze de viitorul meu?
De ce sa stau sa scriu blogul asta pe care oricum nu-l citeste nimeni si e doar un remember pentru mine, blog pe care acum cateva luni ziceam ca nu o sa ma apuc sa il scriu, si pe care in mod sigur o sa ajung intr-un final sa ma plictisesc sa mai scriu. De ce sa-mi pese mie ca doua molecule de hidrogen si cu una de oxigen rezulta apa, de ce sa vreau sa stiu formula sarii de bucatarie, ce miros au substantele organice, sau ce se intampla daca bag la 220V vreo solutie de electroliti?
De ce sa ma intereseze ce se intampla in lume, ce atacuri teroriste s-au mai intamplat, sau cine iese presedinte, si sa nu stau seara sa ma uit la emisiuni de cacat si sa fiu atat de prost incat sa nu-mi dau seama ca emisiunile gen “Ziua Judecatii” sunt trucate si sa rad ca ala e la fel de prost ca mine. Sa stau si sa plang la "Surprize Surprize" cand ii vine sora din America dupa 25 ani, unde are o slujba bine platita, si casa in suburbii, dar nu isi permite sa isi cumpere un bilet de avion?
De ce sa nu ma bucur de toate astea cand oricum in viata nimic nu e constant, totul e relativ, nimic nu te face fericit decat pentru o perioada mica de timp si totul e doar pentru satisfactia trupeasca. De ce sa stau sa ma gandesc la fel si fel de teorii? De ce sa ma intreb cum ar fi daca? De ce sa analizez situatia in loc sa o ignor? Cand pur si simplu ar trebui sa nu-mi pese pentru ca sunt prost si sunt fericit asa cum sunt.
duminică, 3 februarie 2008
Imi e dor
Imi e dor de camera gazdei, cu pat mare, in care e racoare, chiar daca nu are aer conditionat si afara sunt peste 40 de grade la soare. De dusurile reci, care te ingheata instantaneu dupa o zi de stat la soare, mai ales daca te-ai si inrosit si ai pielea fierbinte.
Imi e dor de zilele pierdute fara nici o grija, in care cea mai mare problema pe care puteam sa mi-o pun era unde mergem diseara, sau unde o sa mancam la pranz, vrand mereu sa gasim cate un loc nou si special, ferit de ochii lumii, cu o atmosfera aparte.
Imi e dor ... de mare.